© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.03s...
Cuvântul anului 2018 în România: Catedrală[2018-12-28]de Aurelian IftimiuÎn fiecare an, lingviştii aleg diverse cuvinte care au atras cel mai mult interes public şi care fac referire la evenimentele cheie. În 2018, pe buzele românilor s-a aflat un cuvânt de nouă litere de unii dorit, de alţii blamat. Oameni de rând, jurnalişti, bloggeri, politicieni, clerici au inclus acest cuvânt în vocabularul zilnic ca reper al anului în care România a aniversat 100 de ani de la întregirea teritoriului său naţional, eveniment cunoscut sub numele de Marea Unire. Cuvântul este „Catedrală” şi este unul dintre cele mai căutate cuvinte pe Google de pe dispozitivele inteligente localizate pe teritoriul României. Este vorba despre Catedrala Mântuirii Neamului sau Catedrala Naţională, monument religios planificat încă din timpul regalităţii ca omagiu adus soldaţilor care şi-au jertfit viaţa pe câmpurile de luptă pentru integritatea statală şi naţională a României şi care se construieşte în prezent în Bucureşti. Aplicaţia Google Trends indică un vârf al nivelului de interes în perioada noiembrie-decembrie 2018, corespunzător evenimentului sfinţirii Catedralei Naţionale. Alţi termeni care potrivit Google Trends au înregistrat o creştere masivă au fost „Catedrala neamului”, „Catedrala Mântuirii Neamului” şi „Catedrala Mântuirii”. Foarte interesant este că tema Catedralei a fost de interes şi pentru locuitorii Marii Britanii, care s-au informat cu privire la acest subiect pe tot parcursul anului 2018. Termenul cheie căutat a fost Romania Cathedral. Legătura dintre Catedrală şi Mântuirea Neamului La scurt timp după ce România şi-a dobândit independenţa de stat, Regele Carol I a promovat în 1884 un proiect de lege pentru construirea unei Catedrale ortodoxe în capitala ţării, în semn de mulţumire lui Dumnezeu pentru darul „neatârnării” şi ca simbol al unităţii neamului românesc. Ideea a fost susţinută mai intens după Primul Război Mondial, când provinciile româneşti s-au unit într-un stat unitar cunoscut până astăzi sub denumirea de „România Mare”. Astfel, în 1920, Regele Ferdinand Întregitorul a afirmat datoria de a ridica „Biserica Mântuirii (…) în Capitala tuturor românilor, ca semn de mulţumire pentru ajutorul Celui Preaînalt şi ca simbol al unităţii sufleteşti a întregului neam şi veşnică pomenire celor răposaţi pentru înfăptuirea României întregite”. Catedrala Mântuirii Neamului semnifică biserica ridicată în semn de recunoştinţă pentru eliberarea (mântuirea) neamului românesc de sub stăpânirea străină şi dobândirea independenţei statale. Aşadar în titlul Catedralei nu este vorba despre mântuire din punct de vedere teologic ci despre eliberarea, salvarea sau scăparea din dependenţa faţă de alţii sau chiar din robie. Ambiţia Patriarhului Daniel? În spaţiul public au existat multe voci care susţineau că edificarea Catedralei ar fi ambiţia Patriarhului Daniel. Poate că a fost curajul şi devotamentul, mai degrabă, decât ambiţia ceea ce l-a determinat pe Preafericitul Părinte Patriarh Daniel să îşi asume proiectul de construire al Catedralei-simbol. Într-un interviu oferit Televiziunii publice cu ocazia împlinirii unui deceniu de misiune patriarhală, Preafericirea Sa a subliniat faptul că ideea construirii Catedralei nu i-a aparţinut, ci a fost asumată ca un mandat împreună cu toţi ceilalţi membri ai Sfântului Sinod. „Acesta este un mandat primit de la înaintaşi. Nu a fost ideea noastră.” „Noi ne-am asumat împreună cu Sfântul Sinod, clerul şi credincioşii această sarcină, întrucât Catedrala Mântuirii Neamului sau Catedrala Naţională cum o numim acum mai pe scurt, este o necesitate practică şi deodată are şi o valoare de simbol, adică un simbol al unei biserici dedicate comemorării eroilor poporului român din toate timpurile”, a mărturisit Patriarhul Daniel. Ce s-ar fi putut face cu banii alocaţi Catedralei? Cu precădere anul acesta au existat discuţii la posturile de televiziune, în presa online şi, mai ales, pe platformele de socializare unde există o libertate mai mare de expresie, indiferent de gradul de fundamentare al opiniilor, cum că banii alocaţi Catedralei Naţionale ar fi salvat diferite goluri existente în societatea românească. Adică a apărut ideea reprioritizării fondurilor de la bugetul public şi fiecare ar fi liber să gestioneze acest buget măcar la nivel ipotetic pentru a soluţiona problemele sociale sau de infrastructură cu care se confruntă România. Pe Facebook a circulat un infografic intitulat „O Catedrală cât modernizarea unei ţări” în care era egalată suma de 121 milioane euro aferentă Catedralei (bani publici direcţionaţi în ultimii 10 ani) cu: – 700 km de autostradă (care costă aproximativ 4 miliarde euro); – 3.606 km2 de magistrală reabilitaţi (care potrivit capital.ro s-ar ridica la 32 miliarde euro); – 8 spitale regionale construite (costul cărora se ridică la numărul miliardelor de euro) etc. Am prezentat mai sus doar câteva dintre argumentele nefondate distribuite pe mediul online pentru a influenţa opinia publică. În final, cu tot cu Catedrală, Biserica Ortodoxă Română rămâne cel mai mare filantrop din societatea românească. Ce a făcut Biserica Ortodoxă pentru societatea românească din punct de vedere social. Sursa: Facebook Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 990, Ultimul acces: 2026-10-08 04:04:14
|
Timp total: 0.06s...
[]:1
